Un studiu recent sugerează că și câinii suferă atunci când pierd un prieten patruped

Pierderea unui prieten drag este devastatoare, iar un studiu recent arată că și câinii suferă atunci când se întâmplă asta. 

Un studiu asupra a 426 de stăpâni de câini din Italia a scos la iveală că atunci când un câine din familie moare, ceilalți câini din familie manifestă o atitudine diferită.

• Studiu: Salvarea animalelor „bătrâne și înțelepte” este vitală pentru supraviețuirea speciilor
• Test de cultură generală. Unde trăiesc pinguinii și urșii polari?

Poate că acesta nu este un lucru nou pentru stăpânul unui astfel de animal, însă studiul scoate la iveală o latură a acestor animale care, poate de cele mai multe ori, este subestimată, arată Science Alert.

Câinii suferă în urma pierderii unui prieten patruped

„Aceste descoperiri indică faptul că un câine poate manifestă un comportament asociat tristeții și un anumit tipar comportamental atunci când cineva apropiat dispare”, indică articolul scris de o echipă de veterinari conduși de Federica Pirrone din cadrul Universității din Milano.

Poate dacă ai avut vreodată vreun animal de companie crezi că acestea sunt capabile de sentimente profunde, aproape umane. Cu toate acestea, cercetarea științifică și documentarea acestor manifestări animale reprezintă aspecte relativ noi.

Mâhnirea în particular este interesantă pentru că ne poate spune ceva despre sistemul cognitiv la animale. În ceea ce privește animalele de companie, poate va ajuta la înțelegerea mai profundă a nevoilor lor emoționale.

Recurența mâhnirii la animale

Sentimentul de tristețe poate fi observat la mai mult animale, printre care și primatele non-umane, elefanți, delfini. Cu toate acestea, există prea puțină literatură de specialitate legată de tristețe în familia canidelor. A fost observat sporadic în natură, fără a exista dovezi concrete privitoare la tristețea în rândul animalelor domestice.

Astfel, Pirrone și echipa acesteia au pornit în căutarea probelor. Au găsit un număr de 426 de stăpâni de câini, care aveau cel puțin doi și care trecuseră prin moartea unuia dintre aceștia. Aceștia au trebuit să completeze un chestionar validat științific despre comportamentul animalului rămas în viață.

Oamenii au mai trebuit să descrie și relațiile existente între aceste animale, dar și răspunsul lor la pierderea prietenului canin. Pentru majoritatea câinilor, schimbările de comportament erau sesizate de oameni în urma pierderii unuia dintre câinii familiei.

Cel mai frecvent comportament este legat de nevoia de atenție

Cel mai comun comportament, raportat de 67% dintre participanții umani, era nevoia de atenție. Mai apoi, 57% vorbeau despre încetarea jucatului și 46% indicau o diminuare a întregii activități a animalului. Mai mult timp petrecut dormind și mai multă teamă au fost raportate de 35% dintre participanți. În cele din urmă, 32% indicau scăderea apetitului, iar 30% o intensificare a mârâitului și lătratului.

Dintre câinii triști, 93% dintre aceștia au petrecut mai mult de un an cu partenerii pierduți, iar 69% aveau relații prietenoase. Interesant este că durata petrecută împreună nu avea nici un efect asupra comportamentului ulterior.

Cu toate acestea, tăria relației dintre câini se corela cu comportamentul lor, similar cu situația emoțiilor umane. Dacă patrupedele aveau o relație de prietenie puternică, asociată cu suferință din partea stăpânului, animalul își schimba comportamentul. Schimbările constau în intensificarea fricii, apatie sau nevoia unei mai mari atenții din partea omului.

Ce alți factori influențează comportamentul câinilor?

Potrivit studiului, nu se poate trage o concluzie sigură privitoare la suferința pe care o pot trăi animalele în astfel de situații. Astfel că trebuie să existe și alți factori care să influențeze comportamentul.

„De vreme ce legătura dintre om și câine poate influența percepția animalului cu privire la moartea unui alt câine, ar fi dificil de identificat un tipar”, mai completează studiul.

Antropomorfismul poate fi unul dintre factorii care joacă un rol în comportamentul manifestat de un câine. Un altul poate fi legat de faptul că atenția pentru un specimen decedat poate surveni ca urmare a creșterii atenției stăpânului. Nu trebuie să ne surprindă posibilitatea ca emoțiile să fie contagioase, de vreme ce stresul se poate transmite de la stăpân la câinele său. Rezultatele noastre pot sugera faptul că aceste patrupede răspund la pierderea unui altuia, mai mult decât la o moarte în sine”.

Oricare ar fi înțelesul, se pare că aceste animale au capacitatea de a simți ceva.

Vă mai recomandăm și:

Efectele neștiute pe care excrementele câinilor le pot avea asupra rezervațiilor naturale

Mutația genetică responsabilă pentru rasele de „câini de jucărie” există de mii de ani

Creierul câinilor poate face diferența între două limbi

Câinii înțeleg în medie 89 de cuvinte și expresii unice, arată o nouă cercetare